Ayda-19 ani!

-Aydaaaa!!!
Parca o vad pe Mimo cum alearga si se impiedica. Ce copil prost!

*

Nici nu auzeam. Plecam undeva, intr-un loc unde sa imi pot aprinde tigara si sa fumez si sa uit de lume. Azi Ayda implineste 19 ani- poate ca acum e vremea sa plec si sa nu ma mai intorc aici.

*

-Ayda, tu nu auzi?
-Ce vrei?
-La multi ani!
Trageam din tigara aia mai ceva ca cerul cand isi alearga norii dupa apa!
-Ce vrei Mimo?
-Pai e ziua ta si ti-am adus cadoul  meu!
-Multumesc!Acum poti pleca!
-Ayda!De ce stai singura aici?Tacerea nu te loveste cu pietre?
-Mimo, copil prost! Lasa-ma sa ascult linistea marii.
-Mereu ma pui sa tac! Mereu!Nici bine nu ai 18 ani ca deja te crezi mai importanta!
M-am ridicat de langa Mimo. M-am intors si i-am zambit amar! Copil prost!I-as repeta asta intr-una pana s-ar gandi ca asa e si ca ar trebui sa faca ceva cu asta. Dar un copil de 5 ani nu poate mai mult.
-Ayda, de ce pleci?Iti ingropi tipatul mereu in nisip, si ma lasi aici singura.si incepuse sa planga.m-am dus la Mimo si am luat-o in brate. Era mai ceva ca o maimutica.se legase de mine ca intr-un cocon. Seva ii eram si cand se desprinsese avea mai multa gratie.
-Mimo, esti ca un fluture.
-Cum te simti la 18 ani?
-Draga mea Mimo, pai... sunt multe lucruri. Nu realizezi cum e la o varsta decat daca treci prin ea. i-am intors un zambet si a inteles ca nu mai trebuie sa ma bata la cap cu intrebarile. Si-a ridicat genunchii si se aseza cu capul pe ei.


Poate anul asta o sa incoltesc in lumina.Poate ca anul asta o sa plec in tandem cu vantul.

*

Anul asta imi promisese ca va purta o rochie ca o cochilie in abastrul reflectat al marii! Cerul e destul de mare si se putea ineca!La multi ani Ayda, oriunde ai fi!Eu..inca te iubesc.
am temrinat tigara si am asteptat inca o clipa sa adun sarea ochilor ei. Amintirea ochilor ei, dar s-au ascuns in mare.Cu drag, al tau C!

*

Azi fac 19 ani si ma reintorc de unde am plecat, pe malul marii unde ne-am intalnit cand aveam 17 ani. Azi sunt goala de cuvinte si goala de metafore prin care sa exprim ce simt Azi sunt doar eu cea plina de speranta ca va fi aici.Ultima tigara din pachet imi da fiori. Stiu ca nu va dura mult. Ne vom privi, ne vom zambi, vom incepe sa radem pentru ca e singura scapare de monotonie. Ajung la tarm si nu vad decat un pescarus pierdut. Ma simt abandonata brusc si mi-as fi dorit ca Mimo, copilul ala mic de pe strada sa vina aici, sa ma ia in brate si sa imi zica la multi ani.el nu e aici, marea parca nu ma mai vrea iar cerul e ascuns sub patura de nori.Azi fac 19 ani!