M-am nascut din infrangerea primului Icar, in zborul linistit separat de sfiala. Strigatul meu nu a fost auzit nici de cer, nici de pamant, nici de oameni, nici de mare. In urma mea am lasat absurd norii sa se piarda in noi. Inca nu am un trup, dar am un suflet cald. Asta e important, nu?Nu conteaza ca fac parte dintr-un tablou dezarmonizat, total pierdut in timp, conteaza doar ca m-am nascut din dorinta unui zburator ce tanjea dupa soare! Iar eu tanjesc pamantul. As vrea sa simt cum ganduri se scurg in palmele mele, cum inima saruta pamantul cu lacrimile-mi se roua! As vrea sa fiu pamant!Poate ca acum iubesc pamantul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu