duminică, 25 martie 2012

Ea

Uneori mi se pare ca nu e femeie. Mă sărută tandru, mă alintă grozav de iubitor și mă alungă într-o clipă, inexplicabil, cuminte. Mă supun ca un animal, tac și îndur. Mă aruncă apoi în osmoza celestă unde mă contopește cu stelele.
Uneori mi se pare că nu e femeie. Mă privește și apoi pleacă. Se închide în deriva gesturilor și mă lasă  într-un tablou dezacordat." Dragule, 2 zile nu mă căuta!"
Uneori uit că mi se pare că nu e femeie.  Ba e femeie! Pielea i se prăbușește în cuvintele mele ce au pactizat să o prindă. Voiam doar să îmi ciobesc ochii în sărutul ei!
Uneori vreau doar să fiu singur să mă gândesc la ea....

Un comentariu:

  1. Tare frumos ai scris despre o femeie ce-mi pare cruda, de uneori uiti ca este femeie.
    Si daca te supui si taci si induri esti mai puternic ca orice animal, pentru ca le faci impreuna.

    Frumos ai scris, frumos...
    Atat de frumos incat la 4 dimineata ma tot uit... si tot frumos imi pare.

    RăspundețiȘtergere