marți, 19 noiembrie 2013

Scrisoare de adio

"Cand o citeam, simteam ca e ceva in neregula cu ea si ma topeam in amurgul cuvintelor ei"

Asta..ii spunea ei cand eu eram plecata..iar acum ii repeta ora de ora pentru ca eu am plecat definitiv din viata lui... Ii va lua mult pana va realiza sarutul marii sau linistea unei seri petrecute in lumina amurgului. Am fost Icarul lui, care a cazut si si-a frant  aripile in incercarea de a-l iubi cu toata fiinta. Icar a iubit soarele..iar eu franturi din sufletul lui pentru ca in incercarea mea de a zbura, el devenise soarele meu si tot zburam, zburam pana cand ceara iubirii s-a scurs in aerul sarat al marii si eu am cazut. Franta-n aripi si scaldata in apusul unui drum spre cer, el devine acum luna! Mi-ai fost vara si toamna, apus si rasarit, soare si...acum luna!Etern suras al tristetii! Am fost fericita si acum..sunt cazuta!

Te voi iubi ca un suras , ca o briza calda. Te voi iubi mereu pentru noptile pierdute in cuvintele nepasarii noastre! Te voi iubi mereu pentru sarutul tau si pentru misterul tau! te voiu iubi precum un copil care a descoperit inghetata. te voi iubi mai presus de orice pentru ca tu imi esti Dedalul soarelui!

Sa nu uiti ca te voi iubi mereu!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu