duminică, 28 octombrie 2012

sarut la malul patului

Patul statea nemiscat in coltul umed de gandaci iar noi, ascunsi intr-o privire de cer, ne cautam peticul de perdea rupta in mii de ganduri sticloase.
Imi alergai sarutul pe mijlocul palmii cearceafului. Era alb cu pasari ce migrau catre somnul amar al sarutului tau; innebunitor de amar-dulceag ca vinul varsat in noaptea in care ma alergai pe strazile pustii si imi sarutai gatul inimii mele si ma prindeai de mana cazatoare!Imi asterneai urmele pasilor tai  ca mantia lui Poseidon , plina de melcii valurilor din vara trecuta. Scoicile imi desenau chipul tau in spuma iar eu imi ghiceam destinul in tridentul soarelui.
Patul se transforma usor usor in mare iar pernele noastre cazande erau norii...
In seara asta pleci?
Nu... in seara asta imi alint gandul in bratele tale...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu