iubite...

Ingandurati in amestecul de mar amar cu dulcele-i miros de scortisoara simteam cum acoperisul inzapezit incerca sa fuga de sub asfintitul lamaii din cana noastra! Si lamaia noastra era de un rosu limpeziu... ca si ultima noapte de dragoste in care cerul imi cersea ura iar pamantul iubire. In ultima seara ma trezisem si vroiam sa imi faci poze cu fiecare fibra din irisul tau pentru ca in seara aia iti calatoream prin ochi... iti deschideam rasaritul si iti inchideam apusul intr-o poza. Dar acum... cand zapada a adormit iar tu imi chemi sarutul plin de nicotina iti ard doar vodka dulce intr-un dulap singuratic din camera ta palida!
Afara a inceput sa ninga, iubite!

inexplicabil

Imi lasam sufletul la usa...sa doarma pe acel mizer pres calcat de timp. Cateodata ma opream in scara blocului si ma gandeam, uitandu-ma la pres ce repede trec anii si ma intrebam dece ai plecat. Ultima clipa pe care mi-ai lasat-o in paharul cu apa a fost clipa fericirii sinistre si langa pahar o tigara pe jumatate arsa de lacrimile tale din noaptea aceeaa cand eu visam sa desenez umbre ale oamenilor fericiti de pe strada. Tu nu ai stiut sa iubesti... tu ai stiu doar sa imi calci amarul ochilor in mare si apoi sa mi-l ascunzi in nisip. Nu il mai caut, nu imi calc sarutul, nu mi-l arunc, nu mi-l caut. Eu mi-l regasesc in fiecare dimineata in cafeaua buzelor lui nu buzele tale... el e doar un fir de praf aruncat pe pres... tu ai fost mai mult decat dulce-amarui.

-de ce ma iubesti?

-e inexplicabi...

dimineti...

In fiecare dimineata ma trezeai in urma pasilor tai pierduti spre bucatarie. Imi placea sa imi desfac tigara si sa o sting in ochii tai iasr scrumul sa imi alunece pe gatul tau in sensul invers al acelor de ceasornic. Imi stingeai sarutul cu buzele tale roase de frunzele timpului.

*vrei sa alergam pe plaja?*

sarut la malul patului

Patul statea nemiscat in coltul umed de gandaci iar noi, ascunsi intr-o privire de cer, ne cautam peticul de perdea rupta in mii de ganduri sticloase.
Imi alergai sarutul pe mijlocul palmii cearceafului. Era alb cu pasari ce migrau catre somnul amar al sarutului tau; innebunitor de amar-dulceag ca vinul varsat in noaptea in care ma alergai pe strazile pustii si imi sarutai gatul inimii mele si ma prindeai de mana cazatoare!Imi asterneai urmele pasilor tai  ca mantia lui Poseidon , plina de melcii valurilor din vara trecuta. Scoicile imi desenau chipul tau in spuma iar eu imi ghiceam destinul in tridentul soarelui.
Patul se transforma usor usor in mare iar pernele noastre cazande erau norii...

In seara asta pleci?

Nu... in seara asta imi alint gandul in bratele tale...

minute...

Imi placea ca in fiecare seara sa ii cotrobai prin buzunarele goale ca mai apoi sa il sarut si sa ma sarute. Obisnuiam sa stam la un camin darapanat, cu patul care scartaie si cu aerul sarat de la mucegai. Obisnuiam sa iesim pe coridor si sa fumam tigari ieftine doar ca sa ne ajunga banii. Obisnuiam sa ascultam in fiecare seara vama veche si sa radem ca nebunii la o portocala, zicand ca e colorata ca un melc bronzat!
Obisnuiam ca dupa un sarut sau mai multe sa adormim separat dar totusi impreuna si sa cadem prada himerelor noptii. Imi doream sa nu se sfarseasca acest cosmar de dulce si sa nu trebuiasca sa fug de mine insami. Imi doream sa duram ca si frunze uscate batute in cuiele cerului.



Si trecusera minute...

intamplare

*

-Stiti cumva cat e ceasul?
-Pai... 12:30, spuse cu un fel de oftat adanc!Dar nu aveti telefon?
-Ba da, dar nu am setata ora! Multumesc mult!

                                                                                 *

Parea un om calm.Totul parea trist in jur, ca intr-un vagon din zilele noastre. Canapeaua de plus parea muscata de sobolani mizeri scaldati in umbrele boschetarilor care trecusera pe acolo. Zic boschetari pentru ca era un tren de asa natura incat in fiecare dimineata la ora aceea gaseai numai oameeni cu sticlele in mana cautandu-si biletul pe care nu il cumparase, dand ultimii bani pe o bautura de cea mai slaba calitate,pe  care daduse maxim 2 lei.
In ultimele zile nu am mai mers cu trenul. Nu am mai simtit nevoia sa plec, insa ultimele discutii  din casa m-au facut sa imi doresc sa evadez. Curand aveam sa evadez din nou.

-Cum te numesti?
Il priveam cu un gol imens. Amandoi stateam la fereastra sa privim mondenul desirandu-se in spatiul dintre noi. Buzele i se miscau iar eu imi gaseam neuronii dansand in ritmul muzicii.
-Poftim? Ma scuzati aveam castile si nu v-am auzit.Tonul vocii mele ingheta orice firmitura de caldura.
-Cum te numesti? Si tu ai un nume, nu?
- Da...Casiana. Pe scurt Sia!''
-Incantat.Damian!

momente

Ii era rau si i-am stat alaturi.

Era mai galbena ca patura pe care a varsat o lamaie decojita , ramasa acum doar zeama stinsa in cana ei cu o broasca testoasa!

Ii era frica pentru ca mereu a fost lasata singura si acum... ma avea pe mine!

"...imi e rau! Si totusi te iubesc!"

ultima data

-E ultima oara cand facem dragoste!

-Da! Si ultima data cand ma vezi!

****************************

studentie

Facultatea de Istorie si Stiinte Politice "Ovidius", Constanta!
2012-2015!

Sunt studenta!

renovare

Blog in renovare.
Va rugam sa lasati visele intr-un sfert de luna

p.s. in asteptarea rezultatelor de la facultatea de istorie

seara

Imi citeai etichete rupte pe sticlele de Coca-cola care erau aruncate in parc. Imi citeai zambetul si stelele. Cerul se numara in ochii tai drogati de lumina si de fumul ascuns in umbra ta! Te-ai asezat cu capul pe genunchii mei si ti-ai aprins o tigara. Mi-ai dat-o ca si cand ar fi cadoul tau destinat mie pentru simplul fapt ca stau si te ascult aberand. Aberatia de cuvinte moarte imi stralucea in paradoxul bancii scaldata in raze de tigara. Ti-ai rupt maioul in mii se franjuri si ai inceput sa razi. Am ras. M-am oprit si mi-am pus capul pe sanii tai, ascultandu-ti inima galopand in nesfarsitul drum al drogului tau! In cele din urma ti-am luat tigara si am inceput sa fumez. Ochii tai imi repezeau zambetul spre un nesfarsit glas al tacerii. Ai inceput sa canti. Vocea ta parea ragusita ca intr-o sticla!M-ai intrebat daca iti place iar eu ti-am raspuns ca da! Asteptam sa obosesti ca sa adormi pe genunchii mei ca atunci cand erai mica iar eu, ca un frate mai mare pe care nu l-ai avut niciodata, sa te tin in brate si sa te privesc, asa drogat cum eram. Imi sarutai obrazul cum nimeni nu mai facea dar te-am orpit pentur ca in seara aia iti simteam limba mai ceva  ca un cuvant de sabie. Imi strapungeai orice durere de vis si orice alunecare spre eternitate. Ma opreai si nu vroiam lucrul asta. Te opream si imi dadeai mana sa te cuprind si apoi sa ma ridic si sa te iau in brate. Cuvintele isi pierdusea de mult sensul iar acum tot ce cautam era linistea... dar nu orice liniste...ci cea de dinaintea furtunii. Imi spuneai ca ai de gand sa mai bei un pahar de vin si daca te trezesti la spital nu iti pasa pentru ca ai ceea ce ti-ai dorit intotdeauna: eu, cer, stele, luna, tu, banca, parc, drog! EU! Imi venea sa plang si ca intr-o eroare de tristete te-am sarutat prelung. Te-am lasat pe banca si am plecat. Cat de banal!

Cat de amara a  fost acea plecare, Eliza?
Cat de nenorocit am fost, Eliza?
M-ai regretat, Eliza?


Eliza, Eliza ai fost comarul meu iubit!

super gandacul

Imi ploua a tine, cu sangele tau ce arde in vene de cristal! Cand am plecat definitiv mi-ai spus ca o sa revin si o sa imi ingenunchez inima ca tu sa ma primesti inapoi. Am plecat si nu m-am mai uitat inapoi. Nici o lacrima, nici un singur zambet nu am schitat si m-am pornit in ploaia ce imi cadea in par a plumb. Incepuse mai tare ploaia si am inceput sa alerg catre un copac unde stropii de ploaie pareau roua! M-am ascuns in pietre... si am inceput sa plang cu ultimele puteri de gandac!Super-gandacelul!

Shit!

Tu mi-ai rapit parul de migdala in adiere sufletului tamaduit de ochii tai caprui! Mi se scurgea spranceana sarutului pe limba palmii!
Te urasc!

Tu si iar tu

Intr-o camera goala sarutul tau parea gheata focului ce se incetosa!
Nu am nevoie de un paracetamol ca sa pot sa iti cant durerea in ultima adiere a  acelui ventilator stricat! Naste mici franturi de cafea si miros de portocala stricata. Imi zgarii pielea cand aud respiratia ta! Ma ridic apoi incerc sa ajung in baia mica din garsoniera ta! In  baia mica imi desfac suvitele de haine, franturile de suflet si mi le las sa alunece usor pe pielea scurta si raman goala in fata apei. Cu pielea alba, sapunul imi confunda inima cu cicatricile cadei in care imi scald si ultimul sarut. Ochii mei de ambra se pierd in palmele mele! Dupa o jumatate de ora in care mi-am cerut scuze oglinzii si dusului, am iesit pacatoasa!
Ma asteptai ca si cand nu as fi plecat, cu aceasi privire stramta, ai observat bataile inimii mele care avea frisoane de anotimpuri. Mi-ai luat ventricolul stang si mi l-ai infasurat in jurul pernei tale si am inceput sa pompez ura! Te-ai ridicat apoi si mi-ai adus ceasca de cafea cu un gust puternic de cearneala!M-ai lasat goala acoperita doar de praful atingerilor tale. Am gustat din nou cafeaua si imi suna a sare! In namolul dusumelii tale ai ingenuncheat si patul carunt al sufletului curgea spre tine cerand indurare. Lacrimi de uitare mi s-au prelins si ti-am luat tigara de pe noptiera. M-am ridicat in fund sa iti citesc ochii dar atunci te-ai aplecat spre cerul tavanului.

"Pielea ta are gustul varului ars cazut de pe tavan"

Sarutul lui avea gustul salvarii iadului! Si raiul cazut imi implora ultimul ticait al ultimei secunde de dragoste!

"O sa imi fie dor de tine"

"NU are de cine!"

...

Imi alergi gustul pe mirajele vederii palmii tale. Ma adulmeci precum o floare care isi deschise petalele ofilite in ultima zi de trait! Imi acunzi ochii in mainile alea grele ale tale si apoi ma saruti pe frunte ca un semn e adio tacut!




Te iubesc!

confesiune

*parte din viata de zi cu zi*

Mesaj: Frate... as vrea ca intr-o zi sa te indragostesti la fel de mult de o persoana cum sunt eu indragostita de tine si acea persoana sa fie ca tine. Imi vine sa iti zic ca esti un bou! Ma prefac aproape in fiecare zi ca iti sunt cea mai buna prietena si tot nu imi zici adevarul, dar imi spui ca ma iubesti si alte lucruri. Nu e frumos sa te joci cu mine asa! Ma ranesti, ma doare, sufar, plang. Imi trimiti un mesaj: zambesc, uit de suferinta, rad, ma suni, rad si mai tare. M-am saturat. Mereu te plangi ca tu cazi fraier in diferite situatii. Te-ai gandit vreodata la mine cum cad mereu cand imi povestesti de altele?Nu! Esti ocupat. La distanta si totusi m-am indragostit de tine, anormal de mult:(.Imi zici ca e mai bine sa imi gasesc pe cineva aici, ca ne vom vedea la un moment dat si ca vom fi impreuna. Cand, unde, de ce? Te iubesc, prostule. Te rog, fii bland cu sentimentele mele!

Mesaj: Te iubesc!

Mesaj: ---------------------------------------------------------------

cer

Da-mi o scara si tatuaza-mi cerul pe mana.

Dor de....

mi-e dor de cer si de mare... mi-e dor sa fiu pamant in timp ce alerg pe margini de cer....

mi-e dor sa fiu orizont

pereti goi

Imi cersea pielea de pe mine pentru ca incepuse sa strige. Cand mi-a cerut-o m-am ascuns in patul care scartaia de la atata lumina. In camera era intuneric. Imi cerea apoi sa zambesc ca sa imi fure lacrimile si sa ma lase gol de-a binelea. Stiam ca imi iubea inima iar sufletul cerea atentia ochilor ei. In orasul ala imaginar, acoperit de albul inocentei, imi desena pe peretii diavolul ce nu o lasa sa evadeze.Stiu ca ii e dor sa muste cu piciorul ei fraged iarba, sa imi cada pe pamantul gol, sa simta aroma asfintitului cazut in pacat, sa imi atinga mana si sa ma doboare.
O vizitam mereu, sa nu se simta singurasi mereu era la fel. Se uita la mine, imi zambea trist, si nu scotea niciun sunet. Privirea ei turbata de atata tristete, incetul cu incetul mi se intiparea in mine. La un moment dat am ajuns sa nu mai pot visa la ea pentru ca ochii ei erau tristi si imi urmareau mirajul. Am ajuns sa ma ascund in spatele mastilor de cuvinte, sa fug de teama sarutului amar. Dar azi am luat-o dintre peretii albi si acum am sfarsit intre 4 pereti negrii.

confesiune

Intre patru pereti imi scriu memoria timpului ars de lacrimi. Intre patru pereti albi imi contemplu orice urma de parfum lasata de un ultim vizitator. Un pat alb cu nicio silaba de-a ta! O podea rece pe care stau si inca nu simt mirosul putred al tigarii tale lasata sa arda in van. Zi de zi privesc aceiasi pereti si aceasi masa, ma asez pe aceasi podea insa amintirea ta e mereu diferita. Intr-o zi esti soare, in alta esti luna. Si tot asa..